Biserica medievală din Tărpiu
Ansamblul bisericii evanghelice C.A., azi ansamblul bisericii ortodoxe „Sf. M. Mc. Gheorghe” | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 47°11′26″N 24°24′16″E / 47.190641°N 24.404339°E |
Localitate | sat Tărpiu; comuna Dumitra |
Comună | Dumitra |
Țara | România |
Adresa | 243 - 244 |
Edificare | |
Data finalizării | sec. XIV, XV, XVI, XIX |
Clasificare | |
Cod LMI | BN-II-a-A-01716 |
Cod RAN | 33239.02 |
Modifică date / text |
Biserica medievală din Tărpiu, inițial romano-catolică, apoi evanghelică, în prezent ortodoxă, este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Tărpiu; comuna Dumitra.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 33239.02.[2]
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- Biserica medievală, azi biserica ortodoxă „Sf. M. Mc. Gheorghe” (cod LMI BN-II-m-A-01716.01)
- Casă parohială (cod LMI BN-II-m-A-01716.02)
- Turn clopotniță (cod LMI BN-II-m-A-01716.03)
- Zid de incintă (cod LMI BN-II-m-A-01716.04)
Localitatea
[modificare | modificare sursă]Tărpiu, mai demult Terpiu, Terpiiu, Terptiiu, Tărpiiu, Târpiu, Tărpeni (în dialectul săsesc Träppen, Trappen, Träppn, în germană Treppen, în maghiară Törpény, Szásztörpény) este un sat în comuna Dumitra din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
Biserica
[modificare | modificare sursă]Biserica fortificată din Tărpiu se află în centrul satului, pe panta versantului sudic al văii. Ansamblul se compune din biserica de tip sală înconjurată odinioară de o incintă, păstrată doar parțial, având turnul porții pe latura nordică. Biserica din Tărpiu este un monument caracteristic tranziției de la stilul gotic la cel din Renaștere.[3]
Construcția bisericii de către sași se plasează între sfârșitul secolului al XIII-lea și primele decenii ale secolului al XVI-lea, ca biserică-hală, fără turnul vestic. Lăcașul din piatră este format din navă și cor lung, decroșat cu absida poligonală, căruia îi sunt alipite sacristia (dinspre nord), respectiv turnul scării (în colțul sud-vestic).
Biserica a fost fortificată cu un zid de incintă, având un turn, similar cu cel de la Biserica fortificată din Lechința.[3]
Forma actuală a fost atinsă în Evul Mediu, când biserica întărită a fost transformată în fortăreață, prin întărirea zidului interior și adăugarea turnului cu poartă din nord, încă parțial în picioare, și turnului de poartă.[3]
Biserica a dispus de o orgă construită în 1904 de Carl Leopold Wegenstein, distrusă în anul 1945.[4]
După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
- ^ a b c Gabriela Hortenzia Rădulescu: Habitat in the north-eastern Transylvania during centuries VII-XV
- ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien: Treppen / Tărpiu / Szásztörpény
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Popa, Corina, Biserici gotice târzii din jurul Bistriței, în: Pagini de veche artă românească, vol. I, București, 1973, pp. 313–317.
- Popa, Corina, Biserici sală gotice din nordul Transilvaniei, în: Pagini de veche artă românească, vol. IV, București, 1981, pp. 53–54.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Imagini din exterior
[modificare | modificare sursă]Imagini din interior
[modificare | modificare sursă]
|
- Monumente istorice din județul Bistrița-Năsăud
- Biserici evanghelice de confesiune augustană din România
- Arhitectură gotică din România
- Biserici din secolul al XIV-lea din România
- Biserici ortodoxe din județul Bistrița-Năsăud
- Biserici din județul Bistrița-Năsăud
- Biserici cu hramul Sfântul Gheorghe
- Bolte gotice pe ogivă din România